Este bine cunoscut faptul că organismul nostru nu este în stare să producă singur vitamine și, de aceea, are nevoie să le primească zilnic odată cu hrana. Totuși, există o vitamină care constituie o excepție de la regulă – este vorba despre vitamina soarelui sau vitamina D.
Din istoria descoperii vitaminei D
Vitamina D (calciferolul) a fost descoperită în rezultatul cercetării rahitismului (de la grecescul rháchis – coloană vertebrală). Acestei boli îi este caracteristică disfuncția procesului de formare a oaselor, cauzată de insuficiența în organism a anumitor minerale, în special calciu, precum și a vitaminei D. De regulă, bebelușii și copiii de vârstă fragedă se îmbolnăveau de rahitism în perioadă creșterii lor active.
Primul medicament împotriva rahitismului a fost grăsimea de pește, bogată în calciferol. Aceasta se obținea din ficat de batog. După aceea a fost descoperită încă o metodă de luptă împotriva rahitismului – iluminarea ultravioletă. Astfel, savanții au descoperit că vitamina D este în stare să se sintetizeze în pielea umană din colesterol sub acțiunea razelor ultraviolete. Datorită acestei capacități a fost numită „vitamina solară”.
Un fapt interesant! Bronzatul reduce cantitatea de colesterol din organism cu 3%, majorându-se, astfel, cantitatea de vitamina D cu două treimi. Totuși, nu abuzați de această activitate. Medicii recomandă efectuarea băilor de soare în zilele calde de vară timp de maximum 20-30 de minute, până la ora 11 dimineața sau după ora 16 după-amiază.
7 lucruri pe care trebuie să le știți despre vitamina D
1. Nu doar razele solare ne sunt de ajutor la obținerea vitaminei D, ci și produsele de proveniență animală.
2. La oamenii cu pielea de culoare închisă se produce o cantitatea mai mică de “vitamina soarelui” la acțiunea razelor ultraviolete decât la cei cu pielea deschisă. Aceasta se explică prin faptul că în pielea lor se găsește pigmentul melanină, constituit din cupru și aminoacizi de tirozină. Melanina captează razele solare și, astfel, reduce cantitatea de vitamina D produsă în piele.
3. Deoarece calciferolul este o vitamină liposolubilă, o mare cantitate din aceasta se depune în ficat drept rezervă. Aceste rezerve sunt suficiente pentru asigurarea organismului cu vitamina D timp de 6 luni.
Consumul exagerat de preparate cu vitamina D poate duce la hipervitaminoză, dacă se efectuează timp îndelungat.
4. Pentru asimilarea calciferolului din intestin este necesară o cantitate suficientă de bilă (fiere). Insuficiența bilei în organism poate duce la un deficit de vitamina D. Cauzele disfuncției în producerea bilei pot fi:
· Defectele înnăscute ale căilor biliare;
· Blocarea căilor biliare cu pietre;
· Icter;
· Insuficiența hepatică.
5. „Vitamina soarelui” este rezistentă la acțiunea oxigenului, precum și la încălzirea până la 100 de grade și mai mult. Totuși, factori precum expunerea timp îndelungat la aer și încălzirea până la 200 de grade poate duce la distrugerea vitaminei D.
6. Aerul poluat și smogul reduc cantitatea de raze solare necesare producerii calciferolului în piele.
7. Oamenii care petrec toată ziua în încăperi închise și ies rareori la aer curat sunt mai supuși la apariția insuficienței de vitamina D. În acest caz vă vor ajuta produsele bogate în „vitamina solară”. Spre exemplu, un litru de lapte poate acoperi doza zilnică necesară de calciferol.
De ce este benefică vitamina D?
De ce este benefică organismului nostru vitamina D?
1. Facilitează asimilarea calciului, precum și a „tovarășilor” săi: magneziul și fosforul. De aceea vitamina D se numește calciferol sau „cea care aduce calciu”.
Astfel, vitamina D are un rol decisiv pentru copii, deoarece participă la formarea, creșterea și dezvoltarea oaselor și a dinților. Această previne și dezvoltarea rahitismului.
Femeile în perioada menopauzei trebuie să monitorizeze ca organismul lor să primească cantitatea necesară de „vitamina soarelui”. Aceasta se justifică prin faptul că în această perioadă femeile sunt afectate în mod special de scăderea durabilității masei osoase, precum și de pierderea acesteia, ceea ce duce la dezvoltarea osteoporozei.
2. În cazul fracturilor calciferolul facilitează creșterea oaselor, participând și la cicatrizarea rănilor, inclusiv a celor post-operatorii.
3. În cosmetologie vitamina D se utilizează pentru creșterea părului.
4. Se folosește la afecțiunile renale pentru lichidarea insuficienței de calciu în sânge.
5. Reduce riscul dezvoltării cancerului glandelor mamare și a cancerului de colon.
6. Previne apariția semnelor îmbătrânirii premature.
7. Împreună cu vitamina A și C se utilizează în profilaxia răcelii, fortificând imunitatea. De asemenea, este un ajutor de nădejde în tratamentul conjunctivitei, facilitând asimilarea vitaminei A.
8. Sporește rezistența sistemului nervos.
9. Este indispensabilă funcționării normale a inimii, a glandei tiroide. Facilitează funcționarea activă a mușchilor, a circulației sangvine. Participă la sinteza hormonilor.
10.Ajută la eliminarea plumbului din organism. Oamenii care suferă de insuficiența vitaminei D sunt supuși într-o măsură mai mare intoxicării cu plumb. Moleculele plumbului circulă în organism pe aceleași căi ca și calciferolul. Consumul unei cantități suficiente de produse lactate, cum ar fi laptele și brânza, vă va proteja de această substanță periculoasă.
Concluzionând, putem constata, așadar, că nu doar produsele de origine animală sunt o sursă de vitamina D, ci și razele solare. Anume de aceea se numește “vitamina soarelui”. Dacă doriți să aveți oase puternice, dinți sănătoși, atunci consumați produse cu un conținut ridicat de vitamina D și străduiți-vă să vă aflați cât mai mult la aer curat.
