Obișnuința de a adăuga zahăr în băuturi și mâncare este proprie multor oameni. Evident, fiecare determină dacă trebuie sau nu să-și păstreze această obișnuință, limitând consumul acestui produs dulce și lipsindu-se de o cafea obisnuita cu zahăr. Despre faptul că zahărul este nociv s-a vorbit mult și acest fapt este cunoscut de fiecare, dar nu fiecare om ar putea să spună concret în ce anume constă nocivitatea acestuia, ce hormoni influențează, de ce nu oferă senzația de sațietate și poate cauza metamorfoza de îngrășare a ficatului.
Zahărul are, probabil, și calități pozitive, dar în acest articol analizăm doar calitățile care aduc pagube. În articolul de față nu se vorbește pur și simplu despre nocivitatea zahărului, dar și despre ce fel de procese cauzează în organism, pe care le facilitează și de ce aceste procese nu sunt benefice pentru om.
Fără îndoială, asupra diferitor oameni zahărul acționează diferit. La unii oamenii acțiunea nocivă a zahărului se manifestă mult mai pronunțat decât la alții. În acest caz este vorba despre intoleranța la acest produs.
1. Zahărul nu conține substanțe nutritive importante și este nociv pentru dinți
Probabil, ați auzit de un milion de ori acest lucru, dar aceste fapte dovedite merită crezute.
Zaharurile adăugate în mâncare și băuturi (precum zaharoza și fructoza) posedă o valoarea energetică înaltă, adică multe calorii, și, totodată, nu conțin elemente nutritive benefice. Aceste calorii se numesc goale. În zaharuri nu sunt proteine, lipide, indispensabile omului, vitamine și minerale, ci doar energie.
Dacă omul primește 10-20% (sau chiar mai mult) din calorii odată cu zahărul, aceasta poate duce la complicații semnificative și cauza o insuficiență de substanțe nutritive.
Pe lângă aceasta, zahărul influențează foarte negativ asupra sănătății dentare, deoarece facilitează dezvoltarea bacteriilor nocive în cavitatea bucală.
2. Fructoza poate duce la metamorfoza de îngrășare a ficatului
Pentru a înțelege de acest proces are loc, trebuie să ne clarificăm asupra modului în care zahărul se digeră de către organism. Nimerind în sânge prin tractul digestiv, el se dizolvă în două zaharuri simple: glucoza și fructoza.
Glucoza se află în toate celulele vii de pe planetă, nefiind necesară asimilarea ei prin alimentație, organismul producând-o singur.
Cu fructoza lucrurile stau altfel. Organismul uman nu o produce, în orice caz, nu în cantități semnificative și pur și simplu nu are necesitatea fiziologică de a o avea.
Din cauză că organismul nu are nevoie de ea, fructoza poate fi metabolizată în cantități mari doar de ficat. Aceasta nu creează complicații în caz că este consumată câte puțin (cu fructe, spre exemplu). Fructoza se transformă, pur și simplu, în glicogen (amidon animalier) și se păstrează în ficat până când organismul are nevoie de ea.
Dacă ficatul este supraîncărcat cu glicogen, consumul de fructoză în cantități mari suprasolicită ficatul, obligându-l să transforme fructoza în grăsime.
Dacă se adaugă în permanență zahăr în mâncare și băuturi în cantități însemnate, poate apărea metamorfoza de îngrășare a ficatului și alte complicații semnificative.
Trebuie să luați în considerare că aceasta nu se referă la fructe. Consumând fructe, nu este posibil să asimilați prea multă fructoză.
Au un rol important și particularitățile individuale ale organismului uman. Oamenii sănătoși și activi sunt în stare să digere mai mult zahăr decât cei neactivi, al căror regim este bogat în glucide și cu multe calorii.
3. De ce este periculoasă transformarea fructozei în grăsime?
Atunci când fructoza se transformă în grăsime în ficat, acesta este format din particule de colesterol nociv cu compactitate scăzută (colesterol-VLDL). Evident, nu toată grăsimea se evacuează, o parte din aceasta rămâne în ficat.
Aceasta poate cauza steatoza nealcoolică (hepatoza nealcoolică de grăsime – Non-Alcoholic Fatty Disease – NAFLD), asemănătoare cu distrofia alcoolică a ficatului și care, în Vest, devine o problemă din ce în ce mai importantă, fiind legată de dereglarea metabolismului.
Cercetările arată că pacienții cu obezitate a ficatului consumă de 2-3 ori mai multă fructoză decât un om obișnuit.
4. Zahărul poate crea o insulino-rezistență care produce sindromul metabolic și diabet
Insulina este un hormon foarte important pentru organismul uman. Ea îi permite glucozei (zahărului din sânge) să ajungă la celule prin fluxul sanguin și le comunică celulelor despre faptul că trebuie să ardă glucoza, nu grăsimile.
Una dintre consecințele disfuncției metabolice, cauzată de alimentația incorectă, este faptul că insulina încetează să lucreze așa cum ar trebui. Celulele devin rezistente la insulină.
Această stare se numește rezistență la insulină și se consideră un factor de bază al multor afecțiuni, printre care și sindromul metabolic, obezitatea, afecțiunile cardio-vasculare și, mai ales, diabetul de tip 2.
Multe cercetări arată că consumul de zahăr este strâns legat de rezistența la insulină, în special atunci când zahărul se consumă în cantități mari.
5. Insulino-rezistența se poate transforma în diabet de tip doi
Atunci când celulele devin rezistente la efectul insulinei, beta-celulele din pancreas încep să producă insulină în cantități mai mari. Se ajunge la un prag critic, doarece nivelul cronic ridicat de zahăr în sânge este în stare să producă o daună serioasă.
Rezistența la insulină progresează și pancreasul nu este în stare să facă față sarcinii de a produce insulină în cantitatea necesară pentru scăderea nivelului de zahăr în sânge.
În acest caz, nivelul de zahăr din sânge crește și se diagnostichează diabetul de tip doi. Luând în considerare faptul că consumul de zahăr în alimentație poate duce insulino-rezistență, nu este de mirare că oamenii care consumă băuturi îndulcite cu zahăr prezintă un risc cu 83% mai mare să se îmbolnăvească de diabet de tip 2 decât cei care se abțin de la consumul unor asemenea băuturi.
6. Zahărul poate duce la boli cancerigene
Afecțiunile oncologice constau în creșterea incontrolabilă și divizarea celulelor. Insulina este unul dintre hormonii cheie care reglează această creștere.
Din această cauză, mulți oameni de știință cred că creșterea permanentă a nivelului insulinei, cauzată de consumul de zahăr, are aportul său în dezvoltarea bolilor cancerigene.
Pe lângă aceasta, complicațiile metabolismului, legate de consumul de zahăr, este un cunoscut factor facilitator al procesele inflamatorii, alte cauze ale apariției cancerului.
Cercetările numeroase arată că oamenii care mănâncă mult zahăr riscă mult mai mult să se îmbolnăvească de cancer.
7. Zahărul reduce foarte puțin senzația de foame
Caloriile nu sunt deloc la fel. Diverse tipuri de alimente pot avea un efect diferit asupra creierului și hormonilor umani care controlează consumul de alimente. Cercetările arată că fructoza nu oferă senzația de sațietate, care se asigură, însă, de către glucoză.
În contextul unei cercetări, oamenii au băut băuturi îndulcite cu fructoză sau glucoză. Cei care au băut băuturi pe bază de fructoză, au avut o activitatea mai mică a centrului de saturare a creierului și s-au simțit mai flămânzi. A mai fost efectuată o cercetare în cadrul căreia s-a stabilit că fructoza nu scade nici pe departe nivelul hormonului sațietății în aceeași măsură.
Din motiv că caloriile din zahăr nu posedă substanțe nutritive, consumul exagerat de zahăr poate duce la creșterea rației calorice.
8. Din moment ce zahărul duce la producerea de dopamină în creier, care creează efectul de dependență
La mulți oameni zahărul poate crea dependență, deoarece duce la producerea de dopamină în creier. Problema zahărului și a alimentelor nesănătoase constă în faptul că acestea cauzează o producere intensă de dopamină, mai intensă decât mâncarea naturală.
Din această cauză, cei care sunt predispuși să-și formeze rapid obișnuințele pot deveni dependenți de zahăr și de mâncarea nesănătoasă. Totul este bun cu măsură, se spune, însă această frază poate fi o consolare slabă pentru cei care deja s-au obișnuit să consume astfel de alimente, doarece singura metodă de a trece peste dependență constă în abținerea de la factorul care a creat-o.
9. Zahărul este un factor important al obezității la copii și maturi
Influența pe care zahărul o are asupra hormonilor din creier duce la greutate excesivă. Deoarece zahărul scade senzația de saturație și creează dependență, oamenii pierd controlul asupra cantității de alimente consumate.
De aceea nu este nimic surprinzător în faptul că acei oameni care consumă mult zahăr au o mai mare probabilitate de a avea greutate excesivă sau chiar obezitate. și asta se referă la toate grupele de vârstă.
Numeroase cercetări au arătat legătura statistică dintre consumul de zahăr și obezitate. Această legătură este mai puternică la copiii care beau zilnic băuturi îndulcite cu zahăr. La ei, riscul de obezitate este mai mare cu 60% decât la copiii care nu beau asemenea produse.
Dacă cineva dorește să scape de greutatea în exces, trebuie să limiteze semnificativ consumul de zahăr.
10.Nu grăsimile, ci anume zahărul crește nivelul de colesterol și duce la afecțiuni cardiace
Timp de decenii oamenii învinuiau grăsimile saturate de apariția afecțiunilor cardiace, considerându-le pericolul numărul 1. Noile cercetări, pe care se bazează Kris Gunnars, au arătat că grăsimile saturate sunt inofensive.
Conform noilor idei, anume zahărul, nu grăsimile, sunt unul din factorii de bază al apariției bolilor cardiace. Și cauza este acțiunea nocivă a fructozei asupra metabolismului.
Cercetările arată că consumul de fructoză în cantități semnificative poate crește nivelul de trigliceride, lipoproteine mici, cu compactitate scăzută și lipoproteine oxidate cu compactitate scăzută (colesterol rău). Pe lângă aceasta, crește și nivelul de glucoză în sânge și nivelul insulinei, ceea ce poate duce la obezitatea abdominală.
Toate procesele enumerate reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea afecțiunilor cardiace. De aceea nu este nimic surprinzător în faptul că multe cercetări au descoperit o interdependență strânsă între consumul de zahăr și riscul de dezvoltare a afecțiunilor cardiace.
Meditatie.
Oamenii ar trebui sa traiasca mai bine si mai mult!
