Icterul reprezintă un semn clinic important al dereglărilor metabolismului pigmenţilor biliari. Această complicaţie se dezvoltă datorită acumulării în serul sanguin al bilirubinei (cel mai frecvent semn de laborator, care se asociază cu colestază).

Hiperbilirubinemia poate fi cauzată de 3 grupe de maladii:

• Maladiile cu hiperproducţia bilirubinei (anemie hemolitică);
• Maladiile care sunt legate cu lezarea celulelor hepatice sau asociate cu enzimopatii înnăscute şi dereglarea conjugării bilirubinei;
• Maladiile asociate cu dereglările eliminării bilei şi reducerea excreţiei bilirubinei secundar obstrucţiei sau compresiei căilor biliare.

Icterul hemolitic şi parenchimatos  sunt cauzate de nivelul sporit al bilirubinei neconjugate,  iar icterul cauzat de obturaţie este produs de bilirubina conjugată

Clasificarea patogenetică a icterului care permite determinarea rapidă a cauzei hiperbilirubinemiei

Hiperbilirubinemie cauzată de acumularea bilirubinei indirecte
Producţie excesivă a bilirubinei	Hemoliză (intra- şi extravasculară); Eritropoieză ineficientă.
Captarea redusă a bilirubinei de către ficat	Foame; Sepsis .
Dereglările conjugaţiei bilirubinei	Deficitul ereditar al glucuroniltransferazei; Sindromul Jilber (deficitul uşor al glucuroniltransferazei); Sindromul Krigler-Najar de tipul II (deficitul moderat al glucuroniltransferazei); Sindromul Krigler-Najar de tipul I (activitatea glucuroniltransferazei nu se determină).
Icterul fiziologic al nou-născuţilor	Deficitul tranzitor al glucuroniltransferazei;
Deficitul dobândit al glucuroniltransferazei	Administrarea unor medicamente (ex. cloramfenicolului); Icterul cauzat de laptele matern (inhibiţia glucuroniltransferazei de către pregnandiol şi acizii graşi, care se află în laptele matern); Afectarea parenchimului hepatic.
Hiperbilirubinemia cauzată de bilirubină directă
Dereglările excreţiei bilirubinei în bilă	Dereglări ereditare;
	Sindromul Dubin-Johnson; Sindromul Rotor; Colestaza benignă recidivantă intrahepatică; Colestaza gravidelor.
	Afecţiunile dobândite: Afectarea parenchimului hepatic; Administrarea unor medicamente (contraceptive, androgene); Hepatopatie alcoolică; Sepsis; Perioada postoperatorie; Nutriţie parenterală; Ciroza hepatică biliară (primară, secundară).
Obstrucţia căilor biliare extrahepatice	Obturaţie: Coledocolitiază; Anomaliile de dezvoltare a căilor biliare (stricturile, atrezia, chisturile); Helmintoze (clonorhoza şi alte trematodoze hepatice, ascaridoză); Neoplazii (colangiocarcinom, cancerul papilli Vateri); Hemobilia (traumtism, tumoare); Colangita sclerozantă primară.
	Compresie: Neoplaziile (cancerul pancreatic, limfom, limfogranulomatoză, metastazele în ganglionii limfatici din hilul hepatic); Formațiuni benigne de volum din regiunea pancreatoduodenală (chisturi, adenoame); Inflamaţie (pancreatită).